korova

În anul 2008 la biblioteca de studii clasice ale uneia dintre cele mai vechi universităţi din Italia şi din lume am dat peste o surpriză cu gust amar. Nu ştiu din vina cui şi nu aş vrea să acuz pe nimeni de ignoranţă, dar e clar că dacă vom continua pe drumul ăsta lucrurile nu se vor schimba prea mult şi prea grabnic.

Să începem cu începutul.

Primul pas: această carte a fost cumpărată de către bibliotecă în anul 1989. În decembrie 89 în România şi nu numai se rupeau şi se aruncau în flăcări cu o plăcere dementă un anumit gen de rămăşiţe.


Ironia sorţii îşi arată colţii. Această carte a intrat în posesia bibliotecii în aprilie 1989.

"Portretul unui preşedinte I şi II". Sună cunoscut?

Pasul doi: Avem de toate pentru toţi

1. Departamentul femei-feministe, cultură, sănătate şi educaţie:

"Statisticile demonstrează că în România femeile reprezintă jumătate din forţa de muncă productivă. Un sfert din angajaţii instituţiilor de cercetare ştiinţifică sunt femei care îşi aduc contribuţia în aceste ramuri ale educaţiei şi a gândirii creatoare prin fineţe, inteligenţă şi sensibilitate, contribuind la stabilirea unui echilibru ideal în aceste câmpuri importante ale culturii. Ţinând cont de faptul că au crescut responsabilităţi femeilor, statul a rezervat un sfert din bilanţul ţării pentru a le proteja drepturile, avantajele, privilegiile şi pentru protecţia socială. Unităţile sanitare reuşesc să acorde asistenţă medicală gratuită aproape tuturor cetăţenilor. În noile condiţii de egalitate sănătatea poporului devine o problemă de stat cu numeroase implicaţii etice şi psihologice. Creşterea investiţiilor în educaţie..."

2. Special pentru oamenii de ştiinţă:

"ştiinţa şi cercetările aplicate"
"O justă politică demografică creşte posibilităţile numerice ale indivizilor super dotaţi care, datorită geniului şi talentului lor, ridică potenţialul ştinţific şi inventiv al unui popor. Investiţiile în educaţie şi în formarea profesională sunt eficiente mai ales dacă materialul biologic e de calitate superioară încă de la origine.....

3. Pentru Romînia şi români, Filosofi şi filozofi, cu dedicaţie:

"Românii nu au înălţat statui şi monumente imponente, dar au creat o limbă essenzialmente filosofică, ea fiind creaţia cea mai de durată a acestui popor...."

Nu ne rămâne altceva de făcut decât să tragem căteva concluzii şi să ne facem câteva planuri de viitor:

România este un bun model pentru ţările din lumea a treia. Asta acum 30 de ani când a apărut cartea.

Acum probabil că în imaginarul comun al italienilor nu mai suntem un model ci facem parte din lumea a treia.

Pe baza bunului mers al lucrurilor putem să ne stabilim linştiţi planurile pentru anul 2000, mai ales că:

"România e ţara cu cel mai mare coeficient de popularitate din sud-estul europei şi e în acelaşi timp ţara cu cel mai mare creştere a investiţiilor şi al produsului intern brut din Europa (în statisticile mondiale înaintea României se află numai China). Acestea se datorează numai celor doi şefi de stat, fii de ţărani români, Dej şi Ceauşescu, care au urmărit aceiaşi linie a progresului social şi economic. (...) se realizează astfel un model economic pozitiv care ar putea fi luat ca exemplu de către ţările din Lumea a Treia."

O ultimă observaţie şi apoi promitem concluzia finală:

"O politică demografică inteligentă se justifică pe deplin dacă e o condiţie sine qua non pentru evoluţia dificilă a naţiunilor mici şi mijlocii şi nu trebuie confundată cu creşterea necontrolată a populaţiei din ţările lumii a treia."


......................................................................................................................................................................




Cartea asta se află într-o bibliotecă cu "autoservire". Nu e nici pe ultimul raft şi nici dosită în spatele altor cărţi. E în mijloc. Pe raftul din mijloc, pe rândul din mijloc. E una din puţinele cărţi din această bibliotecă care vorbesc de istoria poporului român sau poate chiar singura care vorbeşte strict despre asta şi nu de daci, romani sau alte popoare care au trăit înaintea noastră pe aceleaşi meleaguri. Mozaicul pe care vi l-am prezentat apare în ultima parte a cărţii, ultima dintr-un şir de patru în care se descrie istoria românilor de la Decebal încoace.